Piata ciupercilor - piata in continua crestere

In ultimii ani, in România, cultivarea ciupercilor a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri pentru persoanele dornice de venituri suplimentare. Unul dintre principalele avantaje pe care le au cultivatorii de ciuperci consta in faptul ca amortizarea investitiei se face intr-un timp foarte scurt, aproximativ doi ani in cazul culturilor de dimensiuni mici si cinci-sase ani in situatia in care producatorul detine suprafete de peste 2000 de metri patrati.

CÂTEVA DATE STATISTICE . . .

După datele din “The International Society For Mushroom Science”, ponderea speciilor de ciuperci în producţia mondială este următoarea:
- 40% Agaricus spp.;
- 25% Pleurotus spp.;
- 35% alte specii.

Producţia mondială de ciuperci la nivelul anului 2001, după Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură din S.U.A. se prezintă astfel:
- 32% - China;
- 16 % - S.U.A.;
- 10 % - Olanda;
- 6% - Franţa;
- 4% - Polonia;
- 32% - Altele.

Principalele ţări producătoare de ciuperci din Europa sunt Franţa, Polonia, Italia şi Ungaria. Dintre toate speciile de ciuperci, românii preferă însă specia Agaricus sp., în timp ce în străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus sp. 

Producţia autohtonă de ciuperci s-a majorat, spre exemplu, numai 2008 cu circa 53%, la 1.664 tone, comparativ cu anul precedent, când au fost obţinute 1.083 tone. Aici eu aş avea de făcut o completare: numai ciupercăria de la Cristuru Secuiesc, după datele pe care le deţin, produce peste 1000 tone ciuperci/an, iar cea de la Sălaj 2000 t/an.

Importul de ciuperci a crescut, cu 7,1%, la 2.039 tone în valoare de 3.300.000 euro.

Exportul în schimb, s-a diminuat cu 23%, ajungând la 2.248 tone (18.417.100 euro), dar acesta este reprezentat într-o bună parte şi din ciuperci din flora spontană.

Principalele judeţe în care se produc ciuperci de cultură sunt Arad, Harghita, Mureş şi Olt, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Aceste date se pare că nu sunt complete, ciuperci se produc şi în jud.Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Iaşi, Cluj, Sibiu, Suceava ş.a.

SFATURI UTILE PENTRU CEI CARE AU DE GÂND SĂ ÎNCEAPĂ O AFACERE CU CIUPERCI

Ciupercăria poate fi o afacere mai mică sau mai extinsă, în funcţie de ceea ce se doreşte. Practic, diferenţa dintre ciupercăriile clasice şi cele intensive este reprezentată de suma fondurilor investite, aceasta determinând amploarea, suprafaţa  şi tehnologizarea.

O ciupercărie intensivă este o mică uzină de produs ciuperci, cu funţionare non-stop, cu mecanizare, automatizare şi microclimat controlat pe computer. Ciupercăria nu cunoaşte pauze sau sărbători, se udă sau se recoltează şi de Revelion şi de Paşti şi-n orice duminică. Fluxul de lucru este continuu ca şi în zootehnie sau în alte ramuri ce funcţionează non-stop. În cea clasică, lucrurile se simplifică puţin, dar nu înseamnă să neglijaţi lucrările pentru că atunci nu veţi fi recompensaţi. Permiteţi-mi să dau câteva sfaturi, zic eu utile, mai ales pentru începători:

- Ciupercăria trebuie să fie condusă de o singură persoană care să ia rapid decizii şi să-şi asume responsabilitatea;

- O singură lucrare neexecutată la timp sau în condiţii optime, poate să vă reducă producţia sau poate să compromită parţial sau total acel ciclu de cultură;

- Nu se permit fumători în ciupercărie, şi nici copii, bătrâni, femei gravide sau persoane bolnave. La angajare, muncitorii trebuie să prezinte analize medicale. Nu se poate angaja un muncitor care suferă de TBC, de exemplu. De altfel, normele aplicate la ciuperci sunt asemănătoare cu cele de la carne. Dar carnea se prepară termic înainte de consum, pe când ciupercile pot fi utilizate şi crude în salate.

- Ciupercăria nu este loc de pelerinaj, nu intră care cum doreşte, acolo se păstrează curăţenie şi igienă;

- Înainte de a porni o asemenea cultură, mai întâi trebuie să vă documentaţi, dar nu de pe Net din lucrări postate acolo şi care sunt vechi chiar şi de 30 ani. Citiţi o lucrare actuală, deoarece tehnologiile suferă noi îmbunătăţiri şi adaptări. Nu pot eu să public, să ţin pasul cu noutăţile care apar.

- Nu cumpăraţi miceliu decât de la o Staţie de produs miceliu, acredidată, cu factură şi un certificat de calitate sau de garanţie.

- Pentru orice relaţie luaţi legătura cu inginerul consultant din localitatea dumneavoastră, salariat al A.N.C.A. - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă sau Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă.

- Faceţi tot posibilul pentru a urma un curs de CIUPERCAR, dar unul de asemenea acredidat şi astfel Atestatul obţinut să fie recunoscut de Ministerul Muncii. Chiar dacă în cadrul cursului nu se poate face practică, se vor vizita 1-2 ciupercării.

- Vă recomand să faceti o cât de mică informare despre piaţă, dar în jurul locaţiei unde doriţi să înfiinţaţi ciupercăria. Transportul ciupercilor pe distanţe lungi, duce la creşterea preţului şi poate chiar la deteriorarea mărfii.

© Dr. Ing. Ioana TUDOR si www.afaceriagricole.ro

Nicio parte din acest  articol nu poate fi copiat sau reprodus sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace mecanice sau electronice fără acordul scris al redactiei www.afaceriagricole.ro !

Pot fi preluate, însă, citate din articol, care sa nu depăsească 25 % din material, şi numai în condiţiile în care se specifica numele autorului si link către pagina cu articolul complet.
 

PENTRU A VĂ PUTEA AJUTA CU ALTE SFATURI UTILE ÎN ACEST DOMENIU VĂ INVITĂM SĂ POSTATI ORICE COMENTARIU FOLOSIND FORMULARUL DE MAI JOS!